Nãscut: 3 Jan în Paris, France.
A murit: 5 Dec în Paris, France.

Louis Poinsot a luat parte la scoala de Louis-le-grand în Paris. El a dat examenul de admitere École Polytechnique în Octombrie 1794 dar el a executat rãu în fixarea de algebrã,in care el esuat. În ciuda aceastei realizari sãrace în una din examinãrile intrãrii, Poinsot este acceptat pentru intrarea la École Polytechnique.
De la 1794 pânã in 1797 Poinsot este student la École Polytechnique pe de altã parte el a mers sã studieze la École des Ponts et Chaussée cu intentia de potrivire a unui inginer.Lui Poinsot i se parea sã fi avut o viziune la aceastã scenã din cariera sa în ceea ce-l priveste pentru viitor. Odatã pe directie pentru a deveni un inginer, el a reactionat în lipsa pentru a studia subiectele practice si au devenit complet matematica purã . Având mai degrabã o murdãrie de educatie, Poinsot decide sa renunte la ideea de potrivire cu un inginer si a pãrãsit École des Ponts et Chaussée
De la 1804 pânã când 1809 Poinsot este un profesor de matematicã la Lycée Bonaparte în Paris. Dupã aceea el este stabilit ca inspector general al Imperial University. Alt matematician a detinut un post celebru cu el în acest timp.Pentru Delambre a fost trezorierul stabilit la Imperial University în 1808, tinând pozitia pânã ce 1815. Poinsot a luat si altã slujba, în plus la cea de la Imperial University, când el a acceptat pozitia de profesor asistent de analize si mecanica la École Polytechnique pe 1 Noiembrie 1809.
Noi ar trebui sã spunem ceva despre cineva ca Poinsot, care nu a fãcut într-adevãr un succes mãret cu educatia sa, sã se miste de la scoalã predând în învãtãmânt superior în modul in care el o face. Motivul este ca acel Poinsot a avut sã fie foarte implicat în matematica desi între timp se presupunea ca studia pentru o calificare inginereasca. El a publicat numeroase lucrari in geometrie, mecanica si statica începând cu elements de statica în 1803 si continuand cu acestea cu acestea: 1 -:
Memorii care stateau la împãrtirea a cãrtilor cu compozitia de momente si compozitia de suprafete( 1806), teoria generalã de echilibru si de miscãri în sisteme( 1806), si poligoane si poliedre(1809)
Cu sigurantã Poinsot a fost foarte ocupat în anii sãi ca profesor de matematica si incepand cu 1809 el si-a fãcut o reputatia buna pentru pe el însusi . În 1812 Poinsot aranjeze ca Reynaud pentru al înlocui ca lector la École Polytechnique si, de la acest timp, el nu a mai predat lasandu-l pe Cauchy sa-l inlocuiasca pe Reynaud. În Septembrie 1816 École Polytechnique este reorganizata si Poinsot a pierdut postul pe care la detinut numai pentru patru ani.
In 1816 Poinsot a fost ales la Académie des Sciences pentru ca 31 mai 1813, el sa-l înlocuit Lagrange în clasa de matematicã a academiei.In 1816 reorganivarea École Polytechnique la gasit pe Poinsot devenind examinator si a tinut acest post pentru zece ani. De la 1839 pânã când a murit,a lucrat la Bureau des Longitudes.
Poinsot a avut principii înalte când a venit la sectia de cercetare a matematicii si publicarea acesteia de catre el : 1 -:
Poinsot este determinat sã publice numai rezultatele complete pentru a le prezenta cu claritate si elegantã. În consecinþã el a pãrãsit mai degrabã un corp limitat de muncã...
Cercetarea sa în geometrie, statica si dinamici este importanta. El este inventatorul de mecanica geometrica, cercetand cum un sistem de forte actioneaza pe un corp rigid rezolvand aceasta cu o forta singulara sau mai multe. El a scris o lucrare importantã despre poliedre în 1809( deja mentionatã mai sus), descoperind patru noi polihedre regulate, douã de care apar în lucrarea lui Kepler din 1619 dar Poinsot nu avea stiinta de aceastã. În 1810 Cauchy a dovedit ca nr de poliedre regulate este complet,O greseala este descoperita in definitia lui Poinsot in 1990 când internã a devenit evidentã.
În plus Poinsot a lucrat la teoria numerelor in aceast sens a studiat ecuatia Diophantine, cum sa exprimi numere ca diferenþã de douã pãtrate si rãdãcinii primitive. Oricum el este cel mai bun pentru dedicarea sa la geometrie si, împreunã cu Monge, el a contribuit la subiectul care a recapatat un rol de frunte în cercetarea matematicã în Franca în al optsprezecelea secol. Ca si cercetarea lui in geometrie Poinsot a contribuit la recunoasterea importantei ei infiintand o catedra la Sorbona in 1846.Poinsot a intentionat sa-i dea catedra lui Chasles si într-adevãr el s-a stabilit la noua catedra care pe care el a ocupat-o pânã la moartea sa.
Poinsot ca multi academicieni ai acelui timp,in franta s-a implicat in politica. El sa implicat si în politica de învãtãmânt superior si de asemenea in politica Frantei. În 1840 el este stabilit la Conseil Royal de L'instruction Publique pe care la deservit cu educatie sporita.El a fost :"Un liberal moderat în pãrerile sale politice si s protestat împotriva restauratiei clerului mai tarziu accepand titlurile de la Camera Parisului si Senat(1852)

Inspirat de pe site-ul:
http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Mathematicians/Poinsot.html